Depre mine și psihologie...

Am început să explorez domeniul psihologiei în 2014 după ce am renunțat, din motive personale, la cariera militară. Tot atunci am devenit antreprenor, o activitate care mă fascinează și pe care o practic cu entuziasm și în prezent. Am obținut diplomele de licență și masterat la Facultatea de Psihologie a UBB Cluj-Napoca. În timpul studiilor, am acumulat experiență prin practică clinică, cercetare, dezvoltarea de instrumente psihologice, training și coaching.

În 2021, am început să practic pe cont propriu, sub supraveghere. Am participat la cursuri și ateliere din diferite forme de psihoterapie pentru a îmi îmbogăți înțelegerea și cunoștințele și a dobândi o viziune de ansamblu asupra domeniului. Această etapă a ajuns la final la începutul anului 2024, când am devenit practicant autonom.

Îți pun la dispoziție un spațiu cald, plin de compasiune și fără prejudecăți în care să-ți poți explora gândurile și sentimentele și să-ți dezvolți abilitățile și strategiile de care ai nevoie pentru a trăi o viață mai împlinită și mai bogată în ceea ce e semnificativ pentru tine.

Abordarea mea terapeutică este neconvențională, iar clienții mei m-au numit adesea „un psiholog atipic”. Resping modelul medical al psihoterapiei care patologizează comportamente normale și rezonabile, ignorând contextul. Evit diagnosticarea nejustificată pe baza criteriilor arbitrar stabilite ale DSM, precum și utilizarea protocoalelor rigide care nu țin cont de individualitatea și contextul personal al fiecărei persoane.

Practic o psihoterapie simplă, umană, personalizată pentru fiecare client, bazată teoretic pe RFT (Relational Frame Theory) și ghidată de principiile PBT (Process-Based Therapy). Construiesc intervențiile în cadrul ACT (Acceptance and Commitment Therapy) și utilizez tehnici terapeutice diverse, inclusiv din terapia cognitiv-comportamentală, mindfulness, terapia centrată pe emoții, terapia psihodinamică și cea experiențială.

Promovez flexibilitatea psihologică și adaptarea comportamentală, având în vedere unicitatea fiecărui client/fiecărei cliente și contextul lui/ei specific de viață.

Perspectiva mea

Sănătatea mintală este determinată de mai multe aspecte ale vieții.

Sănătatea fizică, relațiile sociale, familia, stima de sine, gândurile, emoțiile, senzațiile corporale și desigur circumstanțele mediului în care trăim sunt doar câteva dintre ele. Nici unul dintre aceste aspect nu este fix, fiecare dintre ele evoluează și se schimbă constant pe parcursul vieții. La fel și sănătatea mintală și implicit bunăstarea psihologică.

Sănătatea mintală este greșit înțeleasă în societățile moderne.

Cu excepția celor care lucrează în domeniu, auzim sau vorbim despre sănătatea mintală doar atunci când apare o problemă, când noi sau cineva apropiat trece(m) printr-o situație dificilă. Atunci avem la dispoziție servicii de psihoterapie, on-line sau în cabinet și linii telefonice de suport, iar acesta este un lucru minunat. Accesul la servicii de suport psihologic și utilizarea acestora este un privilegiu și cea mai bună resursă la care putem apela atunci când ne confruntăm cu o problemă psihologică. Însă, sănătatea mintală este, ca și sănătatea fizică, ceva de care ar trebui să ne îngrijim în mod proactiv, în fiecare zi, nu doar atunci când apare o problemă.

Sănătatea mintală, ca și sănătatea fizică, nu este dată doar de absența unei boli sau a unei tulburări.

Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea ca fiind “o stare de bunăstare fizică, mintală și socială completă și nu doar absența bolii sau a infirmității”. Cred că am putea trăi vieți mai împlinite dacă sănătatea mintală ar fi înțeleasă, susținută în mod activ și promovată pe scară largă. Trebuie să avem grijă de noi tot timpul, nu doar atunci când apare o problemă, o boală sau o tulburare.

Avem nevoie de o conversație deschisă și profundă și de un proces lung de schimbare culturală a felului în care ne raportăm la sănătatea mintală.

În ultimele decenii, aspectele ce țin sănătate mintală au fost stigmatizate, medicalizate, negate și în general, înțelese greșit. Cred că e timpul să schimbă acest lucru și sunt convins că putem face progrese importante în modul în care privim, la nivel de societate, sănătatea mintală.

Limbajul joacă un rol important în a ne ajuta să ne descotorosim de concepții greșite și să realizăm că sănătatea mintală este de fapt ceva ce trebuie înțeles, dezvoltat și protejat. Cred că e timpul să discutăm despre cum putem utiliza cuvintele și limbajul pentru a transmite empatie, unitate și demnitate atunci când vorbim despre sănătatea mintală – ceva ce avem cu toții, tot timpul.

Angajamentul meu

Să contribui la schimbarea narațiunii despre sănătatea mintală folosind în activitatea mea un limbaj deschis, conversațional și simplu, punând accentul pe:

A pune accentul pe persoană înseamnă, în viziunea mea, înțelegerea și îmbrățișarea naturii umane, în întreaga ei complexitate.

Sănătatea noastră mintală este o parte foarte importantă a ceea ce suntem, dar nu este tot ceea ce ne definește. Acesta este motivul pentru care prefer o abordare care se concentrează pe individ, mai degrabă decât pe condiția sau circumstanțele în care se află o persoană.‍

Atunci când ne referim la o persoană ca fiind “depresivă” sau „anorexică” sau orice alt termen diagnostic, definim acea persoană prin problema cu care se confruntă și îi omitem calitățile personale. Am putea în schimb să o descriem ca pe o persoană care se confruntă cu depresia sau pe cineva care are o problemă de alimentație. Punând persoana pe primul loc, vreau să subliniez faptul că indiferent care ar fi condițiile sau circumstanțele legate de sănătatea mintală cu care se confruntă o persoană, nu sunt alegeri personale și în mod clar nu definesc acea persoană.

Empatia ne permite să împărtășim experiențe, nevoi și dorințe cu ceilalți și ne ajută să facem schimbări pozitive. Spre deosebire de simpatie, care înseamnă să fii de acord cu punctul de vedere al altei persoane și să-i împărtășești sentimentele, empatia presupune să nu faci judecăți de valoare. Empatia ne provoacă să ne implicăm mai mult și să încercăm să înțelegem cu adevărat situația celeilalte persoane. Astfel vom reuși să distingem emoțiile proprii de ale celorlalți și să descoperim noi perspective.

Când ne gândim la sănătatea fizică, ne vin în minte destul de ușor cuvinte pozitive ca “sănătos/oasă”, “puternic/ă”, “fitness”. Dar dacă ne gândim la sănătatea mintală, este foarte probabil să ne vină în minte mai degrabă cuvinte ca „depresie”, „anxietate” și „stres”.

De aceea voi încerca să vorbesc despre sănătatea mintală într-un mod pozitiv, concentrându-mă mai degrabă pe punctele forte pe care la avem fiecare dintre noi și nu pe cele slabe. În acest fel, poate vom reuși ca într-o zi dacă ne gândim la sănătatea mintală, primele cuvinte care ne vin în minte să fie “bunăstare”, “creativitate”, “iubire”.

O atitudine inclusivă încurajează deschiderea, prietenia și simțul comuniunii. Toți avem sănătate mintală, indiferent cine suntem sau unde ne aflăm.

Cred că discuția despre sănătatea mintală ar trebui să fie personală, plină de compasiune, sinceră. Poate lua forma unui discurs bazat pe autoritate dar niciodată al unei predici. Suntem aici ca să învățăm împreună și unii de la alții cum putem să ne înțelegem mai bine sănătatea mintală, să o îngrijim în mod proactiv și să trăim vieți mai împlinite și încărcate de sens.

Informațiile inexacte generează dezinformare și pot duce în cele din urmă la stigmatizare. Voi încerca întotdeauna să folosesc o terminologie corectă și informații actualizate.

Mintea umană este un lucru incredibil de complex, dar cred că putem vorbi despre ea fără să pară că citim dintr-un dicționar de termeni medicali sau psihologici. Voi încerca să fiu clar și explicativ, chiar și atunci când vorbesc despre subiecte științifice. De asemenea, voi utiliza cât mai multe exemple și analogii pentru a pune lucrurile în context.

Folosirea excesivă a limbajului medical/psihiatric poate duce la patologizarea unor stări, trăsături sau comportamente care sunt de fapt niveluri normale de dispoziție sau de comportament. Acest lucru poate avea consecințe negative serioase asupra noastră ca indivizi și ca societate. Prin urmare, voi avea grijă să folosesc acești termeni în contextul potrivit.

Singurul lucru care rămâne constant este schimbarea

La fel ca sănătatea mintală, cunoașterea în domeniul psihologiei nu este fixă ci se află într-o continuă evoluție. Modul în care înțelegem mintea umană s-a schimbat dramatic în ultimul deceniu și va continua să se schimbe.

Acest progres este rezultatul eforturilor a mii de oameni și cuprinde un volum imens de idei noi, cercetări și descoperiri în domeniu. Deși tratez cu maximă seriozitate orice subiect pe care-l abordez, s-a întâmplat și se va mai întâmpla cu siguranță să greșesc prezentând informații inexacte sau incorecte. 

Dacă regăsești în munca mea ceva care crezi că este incorect sau trebuie actualizat, anunță-mă prin orice modalitate de contactare preferi și voi face corectările necesare. Îți sunt recunoscător anticipat.